Pasiunea pentru literatura clasică, Bogdan Mihai Dascălu a aprofundat-o, după cum deducem din Jurnalul unei ediţii (Începuturile), din îndeletnicirea-i profesională, ca tânăr cercetător al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, din cadrul Academiei Române, când, la sugestia lui Eugen Simion, a purces la traducerea Jurnalului lui Titu Maiorescu, jurnal scris în limba germană, în timpul studiilor de la Viena, apoi de la Berlin şi Paris. Literatura română modernă începe de la Junimea, societate cultural-ştiinţifică, la ale cărei şedinţe de cenaclu au citit, între alţii, şi marii clasici ai literaturii române, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale şi Ioan Slavici. De la acest moment înainte, se iniţiază lucrarea Pagini de istorie a literaturii române (Editura David Press Print, Timişoara, 2022), al cărei subtitlu, De la clasici la contemporani, evidenţiază arcul de timp asupra căruia se concentrează analiza. Traducerea jurnalului a durat şapte ani, vreme în care Bogdan Mihai Dascălu a apelat, pentru acurateţea rezultatului, la germanişti de frunte, precum Michael Metzeltin de la Viena, Joachim Wittstock sau Helmuth Frisch, iar „volumul a avut impactul scontat”. Pentru a-şi fi impus ideile, Titu Maiorescu a purtat polemici efervescente şi de durată, în special cu Dobrogeanu-Gherea, critic literar despre care există numeroase însemnări în Jurnal, precum aceasta: „Duminică 10 ianuarie/ 29 decembrie 91. Neapol. Furtună, vânt rece, ploaie, mare agitată de se văd de aici talazurile în spumă ţâşnind deasupra caselor. Tot scriu câte 2 ore la NEPLĂCUTUL articol contra Gherea”. Celelalte capitole, intitulate Titu Maiorescu şi Enciclopedia română, Iscoditorul de talente, Pluralismul lingvistic al unui european şi Vizionarul, conţin unghiuri de vedere interesante asupra multiplelor preocupări culturale ale mentorului de la Junimea.

A doua secţiune a cărţii, I. L. Caragiale. Epistolarul. O introducere, este consacrată corespondenţei pe care marele dramaturg a purtat-o cu Paul Zarifopol, dar şi clarificării cauzelor pe care acesta le-a avut în luarea deciziei de a părăsi ţara: „scriitor reprezentativ în România, cu notorietate în rândul cititorilor, dar fără mijloace materiale; marginalizarea lui de către confraţi; constrângerea unei înregimentări politice spre a obţine o funcţie publică; afacerea Caion; neacordarea premiului Academiei pentru volumul Momente; nu a fost propus de propriii lui amici deputat”. Întrucât perioada berlineză nu a stârnit interesul deosebit al biografilor săi, de altfel puţini la număr: Şerban Cioculescu, Silvian Iosifescu, Ion Roman şi Marin Bucur „(pentru a lăsa la o parte pe mistificatorii Octav Minar, B. Jordan ori Lucian Predescu)”, Bogdan Mihai Dascălu insistă pe imaginea Germaniei în corespondenţă.

Un capitol inovativ este Gaudeo Danaos... Dintre poeţii români, care au acordat atenţie Greciei antice, de cele mai multe ori prin intermediul unor personaje (Artemis, Cariatidele, Euridice, Galateea, Oedip, Orfeu, Pan, Ulise), Bogdan Mihai Dascălu se opreşte asupra următorilor: „romanticul Mihai Eminescu, expresionistul Lucian Blaga, clasicizantul Ion Pillat, hermetizantul Ion Barbu şi neclasificabilul Nichita Stănescu. Ei acoperă un secol şi jumătate de poezie, o perioadă suficient de lungă pentru a putea ajunge la concluzii de o mai mare generalitate”, deşi „deosebirile estetice dintre ei sunt vizibile îndeosebi la nivelul discursului poetic, dar ele se estompează uneori până la anulare la cel al motivelor”.

Alte capitole, prin scriitorii antologaţi, vin înspre actualitate: Punţi (Paul Celan şi Ingeborg Bachmann. Corespondenţe), Un teritoriu numit Cioran, Culorile unei toamne (Emil Cioran şi Friedgard Thoma), Friedgard Thoma şi Bogdan Mihai Dascălu (un dialog inedit), Caietele în perspectivă imagologică, Ca o viaţă pe sârmă, Dialogul bine construit e totul, Un oraş de revăzut, Un năvod de gheaţă, Un impetuos al zilelor noastre (Nicolae Breban), Vârsta lui nici-încolo, nici-încoace (Aura Christi), Orbul cu luneta (Matei Vişniec), Breviarul unui critic (Laurenţiu Hanganu), În intimitatea textului (Răzvan Voncu), Un gen marginalizat (Mircea Opriţă), Cineva între unde şi când (Dan Chişu), Voiaj în jurul unui ghid turistic (Marin Sorescu), Pe aripile cuvântului (Hellmut Seiler).

Riguros scrisă, lucrarea Pagini de istorie a literaturii române se adresează oricărui cititor interesat de evoluţia literaturii române.